Adevarul despre Regii
Romaniei si Statul Modern
Am hotarat
sa postam acest material (chiar daca nu suntem de acord in totalitate cu ideile
si parerile exprimate de autor) deoarece ofera o perspectiva mai putin
cunoscuta asupra contextului istoric al monarhiei in Romania . Acest material demitizeaza
acea imagine mostenita de multi dintre noi, conform careia se cuvin laude si
merite deosebite ideii de regalitate si rege pentru Romania . Se perpetueaza o asociere
implicita intre notiunea de bine social si regalitate. Oare chiar asa sa fie?
Interesant este faptul ca noul presedinte al Romaniei poate fi usor asociat cu
titulatura de salvator de origine germana, asemeni fostilor regi, de continuator
demn al traditiei de reformare a tarii. Inedit este si faptul ca romanii au ales in fruntea statului un etnic minoritar (caz interesant si posibil unic in Europa) iar asta dupa secole de impilare si asuprire nationala din partea semnatarilor pactului Fraterna Unio, care reprezentau grupurile etnice minoritare (conform prevederilor actului Unio Trium Nationum, romanii erau considerati o natiune "tolerata". Aceasta intelegere care a fost in mod constant reannoita pe parcursul a sute de ani, a dus treptat la marginalizare si la excluderea populatiei majoritare romanesti de la viata politica din Transilvania. Accidental sau nu, actualul presedinte a beneficiat de sustinerea declarata a maghiarilor, care isi manifesta speranta, ca astfel vor primi in schimb ca recompensa pentru voturile acordate, implinirea doleantelor dumnealor legat de autonomie, regionalizare si federalizare). Sa nu uitam ca masoneria germana este
acum la butoane si sa intelegem ca valul de simpatie populara fata de noul ales
se datoreaza in mare masura campaniei electorale si de imagine stralucite, precum si revolutiei informationale
de tip facebook sustinuta discret de oculta (bineinteles pe fondul nemultumirii
reale a populatiei fata de “fostii mari actuali”). Agenda “exprimata” a domnului
presedinte nu rezerva insa nimic bun pt.
Biserica Ortodoxa si pentru crestinii ei. Se pare ca acum va incepe in sfarsit
lupta fatisa impotriva bisericii si a tuturor mentalitatilor “retrograde,
extremiste si daunatoare” de tip ortodox. Noua viziune progresist- corporatista
cu focus pe dezvoltarea economica si lupta impotriva infractionalitatii si a
celor care storc statul de resurse (precum biserica) nu ingaduie perpetuarea speciei
“ortodoxului de tip traditional”. Declinul coordonat mediatic al bisericii este
doar inceputul. Sa speram ca ne inselam…
“STATUL MODERN” SUCURSALA IMPERIULUI
CONSPIRAT NOŢIUNI GENERALE
Secolul 19 a fost o perioadă de expansiune
sistematică a imperiului conspirat organizat sub conducerea etniei evreieşti.
Procedeul a fost şi continuă să fie instituirea unui instrument de exploatare a
teritoriilor şi popoarelor atacate sub forma funcţională a unei organizări
statale după modelul organizării interne a etniei evreieşti, organizare
practicată şi perfecţionată de secole în ascuns pentru propria lor organizare
si folos intern. Au numit această formă de organizare statală „Statul Modern”
întrucât pentru populaţiile atacate, apare ca fiind ceva nou şi propagandistic
i se construieşte şi o aparență de a fi avansat.
Imperiul Roman a făcut exact acelaşi
lucru în trecut dar pe faţă: a implementat propriul sistem organizatoric în
teritoriile şi asupra populaţiilor atacate spre exploatare în forma codului
juridic roman.
Imperiul Roman a avut o mai lungă
existenţă pe un teritoriu mai larg decât alte imperii ca rezultat a trei
inovaţii care au optimizat sistemul de exploatare: 1) drumuri centralizate (de
unde zicala “toate drumurile duc la Roma”) pentru o rapidă circulaţie a bunurilor
şi a informaţiei de la centrul de decizie la teritoriul cotropit, 2) scrisul
pentru comunicare uniformă de ordine şi rapoarte; 3) sistemul juridic roman,
contituit dintr-un set de legi aplicat identic, uniform, pe tot teritoriul,
masura ce a avut ca scop nu binele populaţiilor cotropite aşa cum se pretinde
în prezent de unii ci exploatarea cruntă a acestora de către minoritatea
conducătoare. În imperiul Roman, administratorul sistemului de exploatare şi
beneficiarul formau acelaşi grup de persoane vizibil pentru exploataţi.
Etnia evreiască au adus o fundamentală
inovaţie: disocierea beneficiarului exploatării de administratorul sistemului
de exploatare. Astfel, statul exploatator este prezentat drept autohton,
izvorât chipurile din aspiraţiile de libertate, egalitate şi fraternitate a
patrioţilor băştinaşi, având o structură şi legi precum constituţie,
preşedinte, guvern, ministere şi miniştrii, sistem electoral, parlamentar,
juridic, sistem financiar bazat pe banca centrală, nişte noutăţi absolute
pentru populaţiile lumii, noutați ce par a fi o invenţie utilă şi benefică.
Patrioţii se trezesc cu greutate din
mirajul acestei escrocherii cand observă că nu e chiar o coincidenţă că toate
statele au aceeaşi formă şi aceleasi instituţii de parcă toţi patrioţii au avut brusc
aceeaşi idee genială în toate neamurile, apoi ca banca naționala nu este de
fapt naționala de loc, este centrală dar de fapt este independentă de acest
“stat modern” şi este subordonată instituțiilor etniei evreieşti, ca în fapt
este un stat organizat pentru exploatare pe baza aceluiaşi sistem juridic care
la bază se laudă că este izvorât din “măreţul” sistem juridic imperial roman,
actualizat pe vremea imperiului napoleonian, numit „cod civil francez”, în fapt
un sistem juridic şi financiar ce asigură preemţiunea etniei organizatoare
asupra etniilor băştinaşe simultan pretinzând că este un stat avansat care
garantează o egalitate de şanse tuturor locuitorilor care insă, printr-o surprinzătoare coincidenţă, acest stat modern nu realizează egalitatea de şanse
niciodată nicăieri, inegalitatea fiind întotdeauna înclinată în acelaşi sens.
Patrioţii sunt scuturaţi când realizează
că “statul modern” este de fapt un sistem de exploatare a teritoriului şi
populaţiei băştinaşe administrat în orb de băştinaşi, condus de etnici evrei
printr-un grup de băştinaşi de mare vocaţie infracţională subordonaţi total
acesteia, unicul beneficiar fiind etnia evreiască aflată în afara graniţelor
statului exploatator.
Unul din instrumentele de derutare a
patrioţilor este pendularea intre identitate etnică şi naţionalitate, intre
etnie şi cetăţenie. Totul este etnic dar este promovat ca fiind naţional de
către mass media omniprezentă deţinută de etnia evreiască în totalitate.
IMPERIUL CONSPIRAT – SUCURSALA ROMÂNIA
Confruntat continuu cu agresiuni din
partea migratorilor veniţi din sud, est şi vest, Neamul Românesc nu a avut
liniştea să îşi constituie un stat românesc pe specificul lui care să
administreze teritoriul locuit de membrii Neamul Românesc. În perioada
cunoscuta drept „fanariotă”, un grup evreiesc amplasat în cartierul Fanar din Istanbul a cumpărat de la
sultan dreptul de exploatare a ţărilor româneşti, aşa cum se cumpără licenţa de
exploatare a unui zăcământ natural. Pentru a stoarce valoarea din “zăcământul
licenţiat” a destrămat şi anihilat orice brumă de organizare adaptată
specificului românesc, lăsând practic Neamul fără nici o organizare statală.
Pe fondul unei structuri statale practic
inexistente şi slăbirii drastice a puterii de coerciţie a Imperiului Otoman,
etnia evreiască a declanşat o agresiune neprovocata pentru preluarea directă a
controlului teritoriului şi populaţiei romaneşti pentru exploatare, peste şi pe
lângă Imperiul Otoman. În acest scop, şi-a instalat propriul „stat modern” pe
teritoriul ocupat de Neamul Românesc, un stat străin în fapt prezentat drept
românesc doar în formă. Pentru instalare s-au folosit de patrioţi români pe
care i-au indus în eroare făcându-i să creadă, precum încă mulţi în prezent, că
acest stat reprezintă un progres. Etnia evreiască ştia că pentru administrarea
sistemului de exploatare trebuiau oameni de o cruzime şi duritate care nu se
puteau găsi între români cu uşurinţă, aşadar, după prima fază realizată cu
etnici români pentru a putea invoca aparența că a fost izvorât dintr-o
concepţie autohtonă, în a doua fază au adus străini din etnia lor sub diverse
false naţionalităţi cu scopul de a ocupa funcţiile esenţiale în stat şi derula
operaţiunile de exploatare complexe al teritoriului şi poporului.
Alexandru Ioan Cuza a fost un patriot
care a pus în aplicare cu entuziasm planul de structurare a „statului modern”
fără să înţeleagă de fapt pentru cine îl dezvoltă în fapt, convins că îl face
pentru Neamul Românesc. Când a insistat ca statul să servească Neamul Românesc
cu prioritate, a fost alungat de slugile obediente ale etniei evreieşti. Ca de
obicei, dupa cum știau din experiențele trecute cu alte neamuri, un băştinaş nu
putea fi folosit în întregime împotriva băştinaşilor, o problemă de care s-au
lovit peste tot, inclusiv în Rusia când în 1917, au plasat ruşi de formă în
guvern ca să pretindă că sistemul sovietic este o emanatie rusă dar au fost
nevoiţi să îi schimbe cu evrei după numai 20 de zile pentru că nu erau capabili
să elimine fizic oponenţii noului sistem sovietic de exploatare a ruşilor, în
fapt nu aveau inima să asasineze milioanele de ruşi pentru a forta populaţia sa
se subordoneze noului sistem de exploatare.
CAROL I
O legendă umblă că I.C. Brătianu n.1821-d.1891 (a
nu se confunda cu fiul său Ionel I.C. Brătianu, n.1864-d.1927 care
a fost un mare patriot asasinat de inamic) a căutat o persoană înrudită cu
marile familii monarhice al Europei pentru a stabili alianţe durabile cu
respectivele state bazate pe legături de familie la vârf. În realitate, etnia
evreiască îşi implementa propria politica de a instala un străin fără nici o
afinitate şi simpatie faţă de băştinaşi, pentru a implementa decizii în
interesul organizatorilor „statului modern”, decizii care de regulă erau şi
sunt în întregime împotriva intereselor Neamului Românesc. Hohenzollern este
numele funcţiei pe care au ocupat-o pe termen lung predecesorii acestei
familii, adică în limba română: vameşi, colectori de impozite, componentă
esenţială a oricărui sistem imperrial de exploatare.
Carol I a fost adus în ţara
clandestin sub fals nume. Evident că nu era aşteptat cu bucurie, dimpotrivă,
patrioţii ştiau mult mai bine decât în prezent ce se întâmplă de fapt deoarece
nu aveau percepţia realităţii distorsionată de informaţii false şi noţiuni
nefuncţionale introduse pe caile mijloacelor de comunicare unidirectionale dinamice (TV, radio, filme) prin care este ocolită cenzura constientă.
După nici 7 ani a început construcţia
celebrului Castel Peleş unde s-a petrecut ceva deosebit de straniu : chipurile
în timpul săpăturilor, au fost descoperite şi apoi au dispărut sute de plăci de
aur cu o scriere aparent necunoscută. Ipotezele au explodat mergând până la cea
a descoperirii unei biblioteci antice a Dacilor deţinătoare a istoriei
necunoscute a celui mai important filon istoric al Neamului Românesc cu o
probabilitate mare de a constitui una din bazele importante ale popoarelor
Europei. Au mai rămas doar nişte copii făcute în plumb a căror cercetare
ştiinţifică se evită în mod suspect de peste 130 de ani sub pretextul că sunt
false și fără a se prezenta vreo explicaţie pentru care motiv cineva ar face
zeci de plăci false în plumb, deci fără nici o valoare practică, muncind
sisific şi inutil să le facă pe fiecare diferită dar cu o grafică unitară,
coerentă, logica cu reprezentarea unor vestigii antice ca părţi ale cetăţii
Sarmisegetuza necunoscute la momentul construirii Castelului Peleş. Oare ce se
poate spune despre Carol I care a păstrat toată viaţa tăcerea asupra acestui
imens subiect despre care ştia totul, ca o fi vreun patriot discret?
În 1877, Ţarul Rusiei trimite o
telegramă rămasă celebră prin care a cerut disperat lui Carol I ajutorul
Românilor în războiul cu Turcii desfăşurat în Bulgaria pe care era pe cale să îl
piardă. Noi ne-am fi câştigat independenta chiar şi fără să participăm la
război întrucât Imperiul Otoman era în avansată reducere teritorială şi nu mai
avea capacitatea de a ţine populaţiile sub oprimare la nivelul anterior. Deşi
patrioţii romani i-au cerut lui Carol I ca în schimbul susţinerii militare, să
solicite ca Imperiul Rus să retrocedeze României Basarabia ocupată fără nici un
drept în 1812, Carol I oferă ajutorul cerut de țar dar nu cere nimic în schimb.
De la victoriile legendare al românilor împotriva turcilor ne-au parvenit nume
de străzi şi cartiere ca Griviţa, Plevna, Rahova. După ocuparea României prin
trădarea sinistrului Mihai I în 1944, autorităţile URSS au căutat cu frenezie
şi au făcut dispărute două documente: telegrama tarului din 1877 şi telegramă
de acceptare a armistiţiului adresată de URSS către Mareşalul Ion Antonescu
primită la biroul cifrului de la Ministerul Afacerilor Externe in 20 august
1944 transmisă in schimb numai lui Mihai si lui Maniu.
Mult se vorbeşte de marile dezvoltări
economice între care de infrastructură şi progresele economice ale perioadei :
Podul de la Cernavodă, căi ferate, silozurile şi portul Constanta etc. etc. dar
la o inspecţie mai atentă, dincolo de propagandă, se vede că au servit
exportului de produse agricole de care a beneficiat … în exclusivitate etnia
evreiască şi slugile lor locale. Iata aici un „microscopic” detaliu : în Moldova ,
câteva judeţe erau numite în silă „Fisherland” după arendaşul lor Froim Fisher.
Acesta a fost condamnat după ani de procese în 1913 pentru că a otrăvit ţăranii
lucrători pe terenurile arendate de el cu mâncare stricată printre altele din
varza stricată, peşte stricat şi măsline putrezite. Arendaşii romani nu puteau
concura cu arendaşii evrei care plateau proprietarilor arende mai mari pentru
că evreii primeau bani din afara ţării şi aveau costuri mai mici prin
exploatarea cruntă a ţăranilor români, ceea ce arendaşii români nu aveau inima
să facă. Producţia se ducea pe calea ferată la export în beneficiul… etnicilor
evrei şi desigur nu a etnicilor români. Cui a servit in fapt acest mare
“progres”? În toată perioada lui Carol I au fost nemulţumiri ample, răscoale,
greve, de fapt reacţii ale Neamului Romanesc la exploatarea exercitată prin
intermediul “Statului Modern Roman”.
Carol I a protejat un şir care poate
constitui o listă nesfârşită de acte antiromâneşti şi abuzuri împotriva
românilor, bine ascunse de propaganda antiromânească omniprezenta care îl
prezintă pe Carol I drept un apărător al intereselor Neamului Românesc, imagine
falsă pentru a fi folosită împotriva intereselor Neamului Romanesc când convine
planurilor etniei evreieşti precum în prezent când se folosesc de falsa
identitate etnică de germani a acestor regi.
FERDINAND
Carol I şi Ferdinand au condus treburile
privind dotarea, organizarea şi pregătirea armată a statului aşa încât prima
dată în secole, o armată străină a invadat teritoriul romanesc prin înfrângerea
armatei romane şi a ocupat cea mai mare parte din ţară .
Regele şi guvernul s-au restrâns la Iaşi , din
Statul Roman rămânând abia cât jumătate din Moldova
intre Carpaţi şi Prut .
TEZAURUL: chipurile, Consiliul de
Ministrii, dar ştim că erau ca şi azi, doar nişte marionete, a decis sa trimită
tezaurul la Moscova spre protejarea lui, chipurile.
Rusia era în curs de a fi preluată de
bolşevici susţinuţi de germani.
Şeful operaţiunilor de război al
Germaniei era Max Warburg, bancher din Hamburg .
Bolşevicii, de fapt evrei din Brooklin,
New York conduşi de evreul Lev Davidovich Bronshtein, sub falsa identitate de
Leon Trotsky, au preluat Imperiul Rus şi l-au evreizat prin sovietizare cu 20 de
milioane de dolari aur daţi de Jacob Schiff, tatăl soţiei lui Felix Warburg
care a fost organizatorul industriei de război a SUA şi şeful de facto al
preşedintelui Woodrow Wilson. Cele 20 de milioane au fost transferaţi prin
bănci suedeze ale familiei Warburg.
Max si Felix erau frați.
O aripă a familiei Warburg a constituit
sistemul bancar din Danemarca şi Suedia cu vreo sută de ani anterior şi
constituie baza familiilor conducătoare ale celor două ţări în prezent.
Numele anterior al familie Warburg a fost
Del Banco şi au venit din Venezia, evrei strămutaţi cu multe secole care au dezvoltat Republica Veneţiana bazată pe traficul de sclavi şi camătă.
Deci Imperul Rus era în curs de a fi
preluat de evrei sub identitate de bolşevici ruşi susţinuţi de evrei sub falsă
identitate de germani poziţionaţi în funcţii de conducere în Statul German cu
bani de la evrei sub falsă identitate de americani poziţionaţi în funcţii de
conducere în Statul American.
În ianuarie 1917 ajunge prima parte a
tezaurului la Moscova, în februarie 1917 Kerensky, evreu, ia conducerea Rusiei
de facto, în august 1917 ajunge a doua parte la insistenţele lui Nicolae
Titulescu ministru de finanţe, mason de vază, iar în noiembrie 1917 bolşevicii
preiau conducerea de la Kerensky.
Surprinzătoare coincidenţă ca la Pacea
de la Brest în 1918, Statul Rus condus de bolşevici a dat Statului German o
despăgubire,chipurile de 93,5 tone de aur, o cantitate identică cu cele 93,5
tone de aur preluate de la Statul Roman în custodie.
Surprinzătoare coincidenţe că:
• nişte evrei au organizat atacul
germanilor împotriva României iar ca urmare căruia
• nişte evrei au ordonat Guvernului Roman să trimită tezaurul la alţi evrei care controlau deja Imperiul Rus
• evreii care controlau Imperiul Rus au transferat o cantitate identică de aur sub pretext de despăgubiri de război către alţi evrei care conduceau Statul German;
• niste evrei au ordonat Guvernului Roman si slugilor drept rege la Statului Roman sa comită efectiv disoluția, dispariția Statului Român.
• nişte evrei au ordonat Guvernului Roman să trimită tezaurul la alţi evrei care controlau deja Imperiul Rus
• evreii care controlau Imperiul Rus au transferat o cantitate identică de aur sub pretext de despăgubiri de război către alţi evrei care conduceau Statul German;
• niste evrei au ordonat Guvernului Roman si slugilor drept rege la Statului Roman sa comită efectiv disoluția, dispariția Statului Român.
Eu cred în Dumnezeu dar nu cred în
coincidenţe cand lucrurile se aranjează ca “puse cu mâna”.
Arhivele sunt încă ferecate dar să nu ne
mirăm dacă am afla că tezaurul României a jucat un rol esenţial în preluarea
Imperiului Rus de către evrei la 1917.
Este clar că transferul tezaurului a
avut ca rol ca Statul Roman să nu mai aibă nici o resursă să poată plăti
cheltuielile de apărare. Povestea cu protecţia averii naţionale se prăbuşeşte
în fata coincidentelor descrise mai sus. Chiar în condiţiile deosebit de ostile
şi degradate create de Guvernul Statului Român, totuși Oştirea Romană avea o
remarcabilă capacitate de luptă, capacitate pe care Guvernul şi Ferdinand
făcuseră tot ce era posibil să o saboteze, capacitate care s-a dovedit sub
agresiunile simultane cea făţişă a adversarului şi cea clandestină a duşmanului
intern reprezentat de clasa “conducătoare”.
La recomandarea şefilor lor străini, în
1917 guvernul cu Ferdinand în frunte plănuiau să se refugieze în Rusia ceea ce
însemna în fapt, dispariţia Statului Român cu efectul împărţirii teritoriilor
locuite de romani sub controlul statelor vecine : Ungaria ,
Serbia , Rusia , Bulgaria .
VISUL DE AUR AL INVADATORILOR DE PESTE 2 000 DE ANI. Preventiv, trimiseseră
tezaurul înainte de planificata disoluţie a “Statului Român Cel Modern” ca sa
ramână al lor.
DAR patrioţii români nu s-au lăsat
distruși. Au înţepenit în tranşee la Mărăşeşti şi Oituz, au respins pe germani,
s-au îndreptat spre est şi au dezarmat şi alungat hoardele ruseşti
dezorganizate de revoluţie, s-au repliat şi au respins atacurile din aprilie şi
iulie 1919 ale ungurilor sub conducerea lui Bela Cohen, evreu, şi au eliberat
Budapesta de guvernul evreiesc, chipurile comunist şi au pus şi opinca
romaneasca pe Parlamentul de la Budapesta la 4 august 1919. Patrioţii români ca
generalul Eremia Grigorescu care a reamintit Lumii ca „PE AICI NU SE TRECE !”,
patrioţii care au luat arma în mâna, ei singuri contra manevrelor guvernului și
regelui au făcut eliberarea armată a ţării şi întregirea statului.
Pentru că nu au reuşit să distrugă
Neamul Romanesc la 1917 prin aceste manevre, propaganda evreiască creează alte
legende atribuind meritul întregirii doar regilor lor cunoscuţi sub falsă
identitate de germani, a guvernelor Statului Român care, cu excepţia celor
conduse de Ionel I.C Brătianu şi puțini alţi patrioţi, au fost cu totul
obediente planurilor de disoluţie a Statului Român şi a ştergerii Neamului
Romanesc de pe harta Lumii.
Forţa şi hotărârea Neamului Românesc a
convins inamicii de toate felurile că nu se pot juca prea mult cu noi şi
trebuie să facă şi ce vrem noi aşa că s-a făcut reîntregirea la 1918.
La Conferinţa de pace de la Versailles
în 1919, partea învingătoare a fost condusă de şeful delegaţiei americane Felix
Warburg iar partea perdantă a fost condusă de şeful delegaţiei germane Max
Warburg, adică frati’su lu’ Felix !!! În favoarea cui credeţi că au negociat
Felix cu Max, cine se încumetă să ghicească ?
CAROL al II-lea
Carol al II-lea a fost o marionetă
perfectă a şefilor lui din etnia evreiască. A funcţionat ca paravan cu care s-a
acoperit activitatea distructivă a etnicilor evrei sub conducerea lui Ernest
Urdareanu. Mişcarea Legionară a fost reacţia cea mai amplă a etniei romaneşti la
invazia etniei evreieşti, cea mai puternică forţă de rezistenta creată de vreun
neam la invazia clandestină conspirată. Nici un alt neam nu a generat o ripostă
de o asemenea anvergură şi eficacitate. Sub acoperirea oferită de Carol al II-lea,
Mişcarea Legionară a fost distrusă : slugile băştinaşe l-au asasinat pe C. Z.
Codreanu şi decemvirii în 30 nov 1938, au asasinat 252 de lideri regionali la
22 sept 1939 din care 80 au fost strămutaţi în nov 1940 la mănăstirea Sf.
Nicolae la intrarea din Predeal dinspre Buşteni, sus pe deal. După eliminarea
conducerii mişcării legionare au infiltrat-o cu infractori şi au compromis-o.
Sub acoperirea oferită de Carol al II-lea, Statul Roman a fost dezmembrat: Basarabia a
fost dată fără luptă şi cu asasinarea a mii de ofiţeri şi soldaţi URSS, a fost
dat Ardealul şi Cadrilaterul după care Carol al II-lea s-a cărat să îşi consume
recompensa în linişte în ţările neutre.
MIHAI I
Mareşalul Ion Antonescu l-a considerat
pe regele Mihai drept „coleg” în lupta pentru interesul Neamului Romanesc în
consecinţă a considerat că biroul regelui este cel mai sigur loc din România,
cu consecinţa că a fost singurul loc din România în care nu a intrat cu garda
personală. Pe asta s-a bazat grupul de criminali şi trădători compus din regele
Mihai şi inamicii din jurul său. Fără nici o apărare, Antonescu a fost copleşit
fizic de atacatorii aflaţi în birou, a fost imobilizat şi izolat de armată.
Apoi Mihai a preluat conducerea armatei pe care a înşelat-o şi a dat-o fără
apărare inamicului şi cu asta întrega ţară .
Actul de la 23 august 1944 a inclus mai multe acţiuni dependente una de alta cu
finalitatea distrugerii forţelor armate din est si predarea intregii țări in
mâna inamicului secular: a fost arestat capul armatei, a fost minţită populaţia
şi cel mai grav, a fost minţită armata folosindu-se de faptul că a rămas fără
conducere centrală. În comunicatul de la ora 23:00 la radio, Mihai a informat
întreaga ţara că a fost semnat un armistiţiu
cu URSS, în realitate, un armistiţiu nu fusese nici măcar negociat, darămite
semnat. Armistiţiul ce conţinea condiţii catastrofale a fost semnat abia la 12
septembrie 1944. Prin această minciună, s-a obţinut predarea a 180,000 de
soldaţi şi ofiţeri ce au fost dezarmaţi şi exterminați din care 50 000 in
lagărul de la Balți restul în Siberia, o minciună gigantică, un act de mare
trădare, nemaiîntâlnit în istorie : în mijlocul războiului şi pline ostilităţi,
capul unui stat a predat armata cu conducător cu tot către duşman. De fapt, din
punctul lor de vedere, a fost o operatie patriotica evreiască : un evreu a dat
România cu teritoriu şi popor cu tot la alţi evrei fără nici un efort. Altfel,
războiul s-ar fi sfârsit greşit pentru organizatori.
Mihai a continuat să slujească
invadatorului sovietic până când nu a mai fost util când, ca şi taica-su’, s-a
cărat să îşi consume recompensa în linişte în ţările neutre.
MIHAI I DUPĂ 1990
După revenirea bolșevicilor la conducerea
Statului Modern Roman tot prin crimă, tot ca salvatori dar de data asta sub
alta identitate, cea de democraţi europeni si americani, Mihai a revenit şi i
s-a dat prin abuz juridic încă o avere nemeritată.
În prezent, 2014, agenţi neo-bolșevici
au constituit organizaţii cu scop de a promova reinstituirea monarhiei ca să
poată fi folosită aşa cum au făcut în 10 feb. 1938 când, la alegerile din
decembrie 1937, Partidul "Totul pentru Tara" al Mişcării Legionare a câştigat
15,50% din voturi în ciuda propagandei feroce antilegionare şi fraudei
electorale când se vedea clar că în 1941 Mişcarea Legionară va prelua statul şi
îl va subordona intereselor Neamului Românesc, efectiv anulând peste 80 de ani de
construcţie instituţională antiromâneasca. Ca să anuleze câştigul realizat de
legionari, etnicii străini au desfiinţat întreg sistemul parlamentar cu
sistemul electoral cu tot la 10 feb 1938 şi au trecut la dictatura lor etnica,
chipurile a lui Carol al II-lea. Funcţia de rege făcând posibilă eliminarea sistemului
electoral.
În folosul cui funcţionează Statul Roman
de 170 de ani ? Al românilor cu siguranţă nu. De când a fost implementat, a
fost tot mai rău pentru romani. Politicile antiromâneşti au avut continuitate
pe toată perioada de 170 de ani cu excepţia a 4 perioade în care s-au petrecut
singurele lucruri pozitive ca urmare a preluării de către patrioţi români a
conducerii efective a statului şi l-au pus în slujba intereselor Neamului.
Acestea au fost:
1) Ionel I. C Brătianu vreo 10 ani şi a
făcut unirea;
2) Mişcarea Legionară 4 luni când s-a
realizat primul surplus bugetar de 5,7 miliarde de lei la incasari de 4,7
miliarde lunar, primul înainte de Ceauşescu, ca urmare a eliminării corupţiei
şi exploatării poporului prin delapidare organizată, dobânzi, crize economice
false ect.
3) Mareşalul Antonescu 3,5 ani când a
restabilit pretenţiile asupra teritoriului romanesc prin jertfă şi chiar dacă
nu a învins, datorat unui complex larg de trădări, a impus reafirmarea dreptului nostru istoric pe care noi putem cu atât mai mult acum şi trebuie să continuăm
să îl invocăm;
4) Dej şi Ceauşescu vreo 30 de ani, când
s-a demonstrat că Neamul Romanesc deţine capacităţi uriaşe de dezvoltare
economică şi mai ales de apărare militară. Fără să bage de seamă, întregul
efort a fost subminat de forţele antiromâneşti adânc conspirate în societate
constituite de etnici evrei care adoptaseră cu generaţii în urma, nume româneşti
şi sub falsă identitate românească, au ocupat funcţii în stat prin care în mod
concertat au împiedicat că efectele dezvoltării să ajungă la popor timp în care
le-au deturnat prin sistemul de distribuţie centralizat al Comitetului de Stat
al Planificării pe care îl controlau integral, catre firmele de comerţ exterior
pe care şi pe acestea le controlau integral si mai departe către firmele etnice
evreiești din afara țării.
Toate aceste încercări de românizare a
Statului Modern Român au fost întoarse de acelaşi grup antiromânesc
binecunoscut din acelaşi sigur motiv: toți patrioții au facut o gravă
subestimare a vicleniei grupului antiromânesc, aspect pe care patrioţii in
viața sunt obligaţi să îl cunoască în cel mai mare detaliu dacă vor să ajungă
să fie folositori Neamului Românesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm să comentați decent în limitele bunei cuviințe.